Auto, Scoli de Soferi ...
Amenajari, Firme constructii, Hidroizolatii, ...
Baruri, Puburi, Cluburi, Discoteci, ...
Biblioteci, Educatie, Galerii de ...
Electricieni, Zidari, Zugravi, Instalatori, ...
Distractii ...
Infrumusetare, Stomatologie, Ginecologie, ...
Agentii imobiliare, Avocati, juristi, ...
Centre Comerciale, Alimentare, Articole ...
Hoteluri, Pensiuni , Puncte Turistice, ...
Muzeul Etnografic al Bucovinei reprezinta mai exact, o sectie etnografie care cuprinde: Hanul Domnesc (pavilionar) si Muzeul Satului Bucovinean (in aer liber).
Hanul Domnesc, monument istoric si cea mai veche cladire civila medievala pastrata in orasul Suceava, construit la inceputul secolului al XVII-lea, a fost destinat gazduirii unor dregatori straini, oaspeti de seama si mari negustori.
Odata cu ocuparea nordului Moldovei de catre Imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc isi schimba destinatia, devenind casa de vanatoare pentru membrii familiei imperiale. In 1962 a fost restaurat de la nivelul pivnitei pana la acoperis; in fosta bucatarie a hanului, pe locul cuptorului, s-a ridicat un altul, inspirat din cuptoarele moldovenesti. La etaj s-au pastrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor doua coridoare. Cu elemente arhitectonice de epoca recastigate odata cu refacerea zidurilor, constructia Hanului Domnesc a intrat in traditia culturala a Sucevei ca vechi han medieval.
Expozitia permanenta de la parterul cladirii reconstituie atmosfera de epoca a unui han si cuprinde salonul privat, bucataria, camara hanului, sala crasmei, camera de odihna si pivnita. Interactiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului si prezenta obiectelor de factura populara fac trecerea spre etajul cladirii, unde sunt expuse toate genurile de arta populara din principalele zone etnografice ale judetului Humor, Dorna, Campulung Moldovenesc si Radauti.
Muzeul detine in patrimoniul sau obiecte de arta populara (13.000 de obiecte) reunite in colectii de port, ceramica, textile, podoabe de sarbatoare, lemn, os, metal, instrumente muzicale, recuzita pentru obiceiuri de nunta si Anul Nou, mobilier traditional si impletituri.
Muzeul Satului Bucovinean pune accent pe patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea – a fost intrerupta.
Dupa 1990, se pune in aplicare ideea si apar noi gospodarii si instalatii tehnice au fost transferate pe platoul cetatii pentru a fi reconstruite si puse in valoare – 30 de obiective de arhitectura populara.
Conceputa ca un sat traditional bucovinean expozitia in aer liber va cuprinde 80 monumente de arhitectura populara: biserica, scoala, gospodarii taranesti, ateliere mestesugaresti, instalatii tehnice, crasma.
Astfel, Biserica Vama, monument de arhitectura, este o donatie a Parohiei Inaltarea Domnului din Vama de Jos, dateaza din anul 1783. Constructia este bogat ornamentata cu motive zoomorfe (capul de cal) si geometrice (rozeta).
Casa Dorna Candreni, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, avea la acea vreme o frecventa medie astazi fiind unica in zona. Aceasta apartinea unor oameni mai instariti. Casa reprezinta momentul de extindere al planimetriei prin adoptarea unui nou element arhitectonic – foisorul. Casa este amenajata cu obiecte specifice zonei Dornelor si cu inventarul de piese folosite de barbati la lucrul la padure si la plutarit.
Casa Rosu construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, este reprezentativa pentru zona Dornelor; obiectivul de dimensiuni impunatoare a apartinut unor gospodari instariti, dovada stand cele doua cuptoare cu elemente de inspiratie oraseneasca si foisorul larg de la intrare.
Crasma lui Mos Iordache, dupa numele fostului crasmar, dateaza din prima jumatate a secolului al XX-lea (1928 - 1930), fiintand drept crasma in satul Saru Dornei pana dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Pe un mic curs de apa numit chiar ``Paraul Morii`` este reconstruita o moara cu roata hidraulica. Moara de piatra de la Manastirea Humorului ce dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, era cea mai mare moara din aceasta zona.
Gospodaria Straja, datand de la mijlocul secolului al XIX-lea, tipica pentru zona de tranzitie de la munte la podis, este compusa din casa de locuit, grajd si celar (haj).
Casa Ostra, datand din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, monumentala prin proportii si dimensiuni, conserva un plan traditional de constructie de larga circulatie in Bucovina. In situ casa a fost construita ``pe loc`` din arborii doborati pentru a face loc gospodariei.
Pe o suprafata de 6 hectare sunt reconstruite obiective de arhitectura populara din toata Bucovina: Atelierul olarului de la Marginea, casa Cacica, Casa Volovat, Casa Vicov, Celar Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Campulung Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodarie Manastirea Humorului, Casa Holohosca – comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie.
Este amplasat intr-o cladire din Parcul Central al orasului Suceava, reconstruita dupa anul 1990. Aici, vizitatorul se poate bucura de colectiile cu tematica de mineralogie-petrografie (frumoase e santioane de minerale si roci), paleontologie (colectie de amprente foliare, fragmente ale principalelor vertebrate contemporane omului), botanice (herbar regional), entomologie (colectii de lepidoptere, gandaci de scoarta, viespii aurii, malofage) si ornitologie - mammalogie (pasari si manifere naturalizate din Bucovina).
Expozitia de baza, axata in principal pe problematica complexa a padurii bucovinene, include doua componente. Primul component il constituie Pamantul, caruia i se face o biografie geologica.
Padurea - factor fundamental al mediului inconjurator si ecosistem polifunctional. Apreciată ca o mare atractie pentru public, sala cristalelor, prezinta cele mai frumoase şi mai atractive esantioane de flori de mina existente in patrimoniul muzeului.
De mare valoare stiintifica sunt amprentele foliare si fragmente de animale disparute care vin sa completeze tabloul evolutiei vietii pe Pamant in decursul erelor geologice.
Urmatoarea componenta expozitionala a fost gandita si realizata prin imbinarea a doua sisteme de prezentare a principalelor elemente faunistice din padurile Bucovinei, cu referire la sistemul vitrine si nise si cel dioramatic. Marea atractie sunt salile - diorama "Ursul brun din Bucovina", "Cerbi la boncaluit", "Haita de lupi - iarna", "Turma de mistreti". Considerata ca reusita este si prezentarea unor trofee medaliate, apartinand principalelor elemente faunistice din Bucovina.
Sala de conferinta permite vizionari de videodocumentare, oferite grupurilor organizate, dar si cu destinatie: simpozioane, sesiuni stiintifice, conferinte...
Muzeul de Stiintele Naturii are si o biblioteca de specialitate, cu peste 5.000 de carti si periodice extrase.
Se desfăşoară în fiecare an în jurul datei de 24 iunie la Suceava. O manifestare deosebit de importantă în cadrul zilelor Sucevei este Târgul de Sânziene – (Târg Naţional al Meşterilor Populari). Programul manifestărilor este completat de concerte de muzică populară şi concerte ale celor mai îndrăgite formaţii româneşti, expoziţii de caricaturi, precum şi alte acţiuni ce diferă de la an la an. Organizator: Primăria Municipiului Suceava, Complexul Muzeal Bucovina.
Petrece un paste de vis in Suceava!
„PAŞTE ÎN BUCOVINA”- expoziţie a meşterilor şi meşteşugarilor
- concert pascal
Viziteaza cel mai mare ou incondeiat de Pasti din lume!
Acest eveniment, care are loc în fiecare an în luna august la Cetatea de Scaun Suceava, încearcă să readucă în actualitate viaţa şi spectacolul trupelor ambulante ale evului mediu, renascentist şi baroc, dar şi tradiţiile acestor vremuri rămase în conştiinţa populară.
În fiecare din cele 3 zile, în afară de reprezentaţii, muzică medievală, jocuri, jonglerii, concursuri interactive, reprezentaţii teatrale, lupte etc., are loc câte un ceremonial istoric, cum ar fi: „Încoronarea voievodului Moldovei”, „Judecata boierilor trădători”, sau „Ceremonia încheierii unui tratat între Moldova şi Polonia”. De asemenea, în cetate este ridicată o tabără militară, vizitatorii putând observa viaţa cavalerilor medievali, armele, costumele şi modul în care se realizează diverse accesorii folosite în acea vreme. În fiecare seară de festival au loc turniruri medievale, acrobaţii şi cascadorii ecvestre, spectacole de dresaj cu cai, în şanţul de apărare al cetăţii.
Obiectiv Turistic - Complexul Muzeal Bucovina
Muzeul Sucevei a luat fiinta in 1895, iar colectiile sale s-au format atat in urma lucrarilor de degajare a Cetatii de Scaun, de pamantul si molozul depus de-a lungul timpului, dar si de descoperirile anterioare si in urma unor donatii ale locatarilor orasului.
In primii ani de existenta Muzeul Sucevei a avut mai multe sedii: o chilie de la Sfantul Ioan, cazarma Jandarmilor, Liceul de fete, Cafeneaua Armeneasca, sediul Primariei, pentru ca dupa primul razboi mondial sa fie amenajat in Localul Casei Nationale, in care a functionat pana in 1967.
De asemenea si denumirea muzeului a oscilat, a purtat pe rand numele de Muzeul Orasului Suceava, apoi Muzeul Orasenesc, Muzeul Regional, Muzeul Judetean (dupa 1968), Muzeul Bucovinei (dupa 1990), Muzeul National al Bucovinei (dupa 1994), Complexul Muzeal Bucovina (din 2002).
Astazi colectiile componenete Complexului Muzeal al Bucovinei sunt diverse si insumeaza un numar impresionant de obiecte: colectii de arheologie si istorie, stiintele naturii, etnografie si arta populara, memoriale, arta plastica.
Târgul de Sânziene se desfăşoară în perioada 22-24 iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. Târgul este organizat de către Complexul Muzeal Bucovina, Secţia de Etnografie, în colaborare cu Centrul Creaţiei Populare şi face parte din programul de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale practicate în Bucovina, a artei populare autentice. Târgul are loc în cadrul Muzeului Satului Bucovinean (aflat pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei). Sunt invitaţi să participe meşteri populari din zona Bucovinei cu ouă încondeiate sau pictate, lemn sculptat, pictură de icoane pe sticlă sau lemn, ceramică, ţesături, costume populare, împletituri. Târgul, cu vânzare, cuprinde şi demonstraţii practice ale creatorilor populari şi este deschis zilnic între orele 09-20. Pe scena în aer liber din Muzeul Satului Bucovinean, au loc zilnic spectacole folclorice susţinute de ansambluri folclorice din zona Bucovinei.
Muzeul Memorial ``Ciprian Porumbescu``, inaugurat in 1971, este organizat intr-o cladire impozanta nu numai prin vechime (dateaza de la inceputul sec. XIX), ci si prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.
Amplasat in ambianta unui impresionant parc cu arbori seculari si cu specii floristice rare, muzeul cuprinde o expozitie memoriala care evoca cu ajutorul unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta si husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul ``votiv`` oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon etc.), fotografii, tiparituri, afise, piese numismatice sau filatelice, momentele semnificative din viata si activitatea celui care a daruit muzicii romanesti rodul talentului sau creator concretizat in atatea compozitii nemuritoare: Balada pentru vioara si pian, Rapsodia Romana, Cantecul Tricolorului, Imnul Unirii (Pe-al nostru steag), opereta Crai Nou si multe alte piese muzicale care se bucura de o larga popularitate in tara si in strainatate.
Localizat in in inima orasului, parcul central adaposteste doua lucrari de arta: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din anul 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rares (realizat in 1977 de sculptorul Gavril Covalski).
A fost modernizat de curand.
Cel mai vechi monument religios sucevean, Biserica Mirauti este opera domniei lui Petru Musat I. Odata cu crearea Mitropoliei Moldovei se aduc in 1402 de catre Alexandru cel Bun, moastele Sf. Ioan cel Nou la Suceava. Astfel, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit loc de ungere a viitorilor domni ai tarii.
Distrusa de turci, probabil la 1476, Stefan cel Mare o recladeste dandu-i o noua infatisare. Cercetarile arheologice din 1956 au descoperit in interior fragmente ale pietrei de mormant ce a apartinut Evdochiei de Kiev, prima sotie a lui Stefan cel Mare.
Lacas de istorie si de legenda, Manastirea Putna se afla la 72 km de Cetatea de Scaun a Sucevei. Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre felul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita manastirea: ``Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul``.
Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul ``Adormirea Maicii Domnului``, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.
Dupa intrarea in 1775 sub ocupatie habsburgica, manastirea va mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer.
Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757 in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au innoptat in acele zile in sala de la etaj, aceasta constructie se numeste ``Turnul Eminescu``.
Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882.Paraclisul manastirii, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat intre anii 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii.
Paraclisul a fost pictat in tehnica "a fresco" in perioada 1980-1984 de artistii-frati Mihail si Gavril Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca ridicata intre anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fost incepute si supravegheate, in mare parte, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.
Singura cladire ramasa din vremea Sfantului Voievod Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul 1481. Aici au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele acestui sfant locas. Biserica originala a suferit mari modificari in perioada 1653-1662. S-au pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste.
Accesul in biserica se face prin cele doua usi laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra. Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in timpul domniilor lui Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.
Din camera mormintelor (gropnita) trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul XVII, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene. La exterior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada simbolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara.
Cea mai veche cladire a municipiului Suceava, Hanul Domnesc (de la sfarsitul sec. al XVI-lea si inceputul sec. al XVII-lea), are ca si caracteristici: parterul cu ziduri groase din piatra si ferestre boltite. In timpul ocupatiei austriece, a fost construit si etajul intai, hanul fiind transformat intr-un castel de vanatoare. In prezent, cladirea adaposteste Muzeul Etnografic si de Arta Populara al Sucevei. Centru comercial si mestesugaresc Suceava a atras intotdeauna numerosi mestesugari, istoria sa impletindu-se cu cea a Moldovei.
Unul dintre obiectivele culturale ale zonei si ale orasului este Hanul Domnesc. Epoca de stralucita istorie, marcata durabil in caramida si piatra prin cetati, biserici si manastiri, evul mediu a lasat posteritatii si constructii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc. Cladire cu doua niveluri, construita la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator, Hanul Domnesc a fost destinat gazduirii unor dregatori straini, oaspeti de seama si mari negustori. Odata cu ocuparea nordului Moldovei de catre imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc isi schimba destinatia, devenind casa de vanatoare pentru membrii familiei imperiale.
Hanul Domnesc a fost intr-o perioada (sfarsitul secolului al XVIII-lea) casa de vanatoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrata cu obiecte specifice acestei ocupatii - pe un rastel sunt expuse pusti de vanatoare, o panoplie cu pistoale si pumnale. Ambianta salonului este completata cu blanuri de mistret. Urmeaza camara in care sunt obiecte de uz casnic necesare prepararii hranei.
Este expusa o saca, un mic atelier de fierarie cu nicovala, ciocane, clesti. Pivnita cu cele doua camere legate printr-un culoar boltit constituie un punct de atractie prin arhitectura lor si prin reconstituirea functionalitatii lor. In spatiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru bauturi si pentru alimente, iar in a doua incapere este amenajata o crama cu mese si laite cu obiecte din lemn si ceramica.
Interactiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului si prezenta obiectelor de factura populara fac trecerea spre etajul cladirii unde sunt expuse toate genurile de arta populara din principalele zone etnografice ale judetului.
Este un festival care cuprinde manifestări precum: concurs de pescuit sportiv cu premii pentru câştigători, demonstraţie de artă culinară (reţete de preparare a păstrăvului), demonstraţie de plutărit pe Bistriţa Aurie care constă în parcurgerea distanţei de 10 Km pe Bistriţa Aurie pe o plută construită şi buşteni de lemn, din trei tăblii, condusă de vechii plutaşi ce transportau lemnul pe Bistriţa Aurie până la Bicaz şi chiar mai în aval.
Alături de aceste momente de referinţă, “Festivalul Păstrăvului” mai reţine atenţia turiştilor cu spectacole corale creştine, parade ale portului popular, spectacole folclorice şi de divertisment, expoziţii culinare, degustări de vinuri, muzică de fanfară, baluri, mese câmpeneşti şi cine tradiţonale.
Organizatorii festivalului sunt – Primăria Comunei Ciocăneşti, ANTREC Bucovina, Centrul de Informare turistică Ciocăneşti.
Amplasata in centrul municipiului Suceava, cladirea a fost ``castigata cu condeiul`` de marele etnograf si folclorist, cum scrie pe o placa memoriala, cumparata cu banii proveniti din premiul acordat, in anul 1883, de Academia Romana.
Casa Memoriala a fost inaugurata ca institutie muzeistica in iunie 1974 si ofera vizitatorilor ambianta de epoca in care a trait academicianul.
Simion Florea Marian (1847-1907) a locuit aici din anul 1884 si pana la sfarsitul vietii, in perioada cea mai fertila a activitatii sale. Este una din casele vechi ale Sucevei, datand din prima jumatate a sec. XIX si adaposteste o zestre memorialistica si documentara impunatoare, dispusa in sase incaperi, incepand cu expozitia memoriala, continuand cu spatiile rezervate etalarii unei ample colectii de obiecte memorialistice, de epoca, si sfarsind cu cele destinate studiului pentru cercetatori si specialisti in domeniu (carte veche romaneasca si straina, periodice - ziare si reviste incepand cu sec. XIX, manuscrise, corespondenta, fotografii, documente personale, culturale, istorice etc.), insumand aproximativ 20 000 de numere.
Cel de-al treilea planetariu din tara (dupa data infiintarii (1982), dar si dupa marime), Planetariul din Suceava se ocupa cu proiectarea cerului din ziua respectiva, a cerului din emisfera sudica si nordica, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a satelitiilor galileeni, etc.
In sala Planetariu, de forma circulara, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector complex, cu ajutorul caruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele si aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal si austral. Proiectoare auxiliare redau imaginea dinamica a sistemului solar, planeta Jupiter cu satelitii galieeni, evolutia cometei Donati, fenomenul “stelelor cazatoare” si miscarea unui satelit artificial.
La etaj se afla Mediateca, o sala cu o capacitate de 100 de locuri, dotata cu aparatura audio-viseo, unde se organizeaza simpozioane, conferinte, sesiuni de comunicari stiintifice si se ofera publicului vizitator video-documentare.
Terasa si cupola mobila sunt folosite pentru observatii astronomice cu luneta (x120) si telescopul de tip cassegrain (x375). Se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu satelitii galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice si fenomene astrologice (eclipse, oculatii etc.).
Planetariul dispune de un fond documentar care cuprinde carti si periodice de specialitate, precum si o donatie de carte facuta de conf. dr. Elvira Botez.
In spatiul expozitional de la parter se pot vizita expozitiile permanente: Pagini din Istoria Astronomiei Romanesti, Observatoare si Instrumentele Astronomice din Lume, Primul Sistem Solar, Dincolo de Calea Lactee.
Aici se afla si un pendul panoramic, utilizat in cercetarea fenomenelor de gravitatie, realizat dupa proiectul laureatului Nobel, Maurice Allais.
Programul manifestărilor cuprinde, pe lângă concursul de ouă încondeiate, şi spectacole folclorice de muzică populară bucovineană şi maramureşeană, momente vesele, muzică de fanfară, expoziţii cu specific artizanal, momente poetice, cântece religioase, serate teatrale, parade ale portului popular etc. Acest festival are loc în fiecare an la “Lăsatul Secului“ pentru Postul Mare, adică înaintea începerii Postului, timp de trei zile. Participă încondeietori de ouă din ţară şi din străinătate, organizându-se concursuri de încondeiat ouă, premiate fiind talentele care păstrează stilurile autentice, dar şi creaţia nouă în spiritul artei tradiţionale, fiind identificate până la cea de-a cincea ediţie inclusiv, 15 secţiuni la nivel de ţară. Tinerele talente işi găsesc locul printre participanţi şi concurenţi dar şi printre câştigătorii de premii.
A fost construita in anul 1606 de armenii refugiati in Moldova inca din sec. XVI. Manastirea Zamca este cel mai important edificiu religios zidit de colonia armeana din Suceava.
La sfarsitul sec. XVII, trupele polone de sub comanda lui Ioan Sobieski au ocupat Suceava, stabilindu-si cartierul general la Zamca. Cu acest prilej, constructiile au avut mult de suferit, starea de deteriorare accentuindu-se in asa fel, incat la inceputul sec. XVIII au fost necesare lucrari de consolidare.
Biserica a fost ridicata dupa un plan dreptunghiular, compunandu-se din pronaos, naos si altar. Intrarile au fost practicate, una in peretele nordic al naosului, iar cea de-a doua in peretele vestic al pronaosului. Catapeteasma a fost inlocuita cu o draperie simpla suspendata de o barna transversala.
Situat in extremitatea vestica a orasului, ansamblul arhitectural al manastirii este format din trei cladiri: biserica principala "Sfantul Auxentie", turnul - clopotnita de pe latura de est cu o inaltime de 26 metri si o cladire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se afla intrarea in incinta manastirii.
O versiune armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manastirii a fost Sfantul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frati, Auxent, Iacob si Grigore, care au cumparat locul. Primul dintre ei a inaltat biserica, care a primit hramul Sfantului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotnita, care are hramul Sfantul Grigorie Luminatorul.
Boltirea naosului este specific moldoveneasca. Pronaosul, patrat, este boltit cu o calota sferica sprijinita pe patru arcuri. In pronaos, zidul despartitor are doua ferestre, de o parte si de alta a usii.
In exterior, biserica are o linie arhitectonica simpla. Cate o pereche de contraforturi de forma octogonala sprijina de o parte si de alta zidurile. Decoratia imbina elemente de traditie gotica si clasica cu motive noi, de influenta orientala.
Arhitectura exterioara, de mare simplitate, este specifica perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o noua forma neinchegata inca. Zidul de incinta formeaza un trapez alungit, cu laturi sprijinite din loc in loc de contraforturi. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri si respectiv 66 metri, iar celelalte doua de 70 metri si 74 metri. Grosimea zidului este de un metru si inaltimea atinge in unele locuri 4 metri.
Viziteaza Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare
Expozitia de baza actuala a Muzeului de Istorie a fost organizata intr-o cladire de pe strada Stefan cel Mare nr. 33, construita in stil neoclasic, la inceputul secolului al XX-lea. Proiectant si constructor a fost J. Bochner.
Cladirea are doua niveluri (parter si etaj), unde incaperile sunt dispuse simetric. Realizarea spatiului arhitectural interior a fost determinata de mai multi factori - se are in vedere marea diversitate de dimensiuni a exponatelor, de la piesele foarte mici provenite din sapaturi arheologice, pana la machete si piese de arhitectura descoperite la Cetatea de Scaun.
Aceste elemente au determinat gandirea unui spatiu interior, cu deschideri sub forma de arce, pentru ca, la final, sa se obtina un circuit expozitional continuu si unitar. Actuala structura functionala a cladirii este determinata de organizarea diferentiata a spatiului, destinat expunerii, depozitarii si cercetarii.
Pornindu-se de la ideea caracteristica etapei dinainte de 1989, potrivit careia structura de baza a unui muzeu trebuie sa ilustreze pregnant trasaturile caracteristice ale trecutului nostru istoric, expozitia de baza a Muzelui de Istorie a fost conceputa ca o prezentare a istoriei locale impletita cu cea nationala.
Tematic, s-a insistat asupra unor aspecte fundamentale, care confera o permanenta multiseculara spiritualitatii romanesti de pe aceste meleaguri. Muzeul are 27 de sali.
Cladita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), Cetatea de Scaun a Sucevei avea la inceput o forma dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata.
Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare.
In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis, depozite de alimente si munitii. Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476, 1485, 1497), dar nu a putut fi cucerita.
In timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala fiind mutata la Iasi.
O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.
(*) Campuri obligatorii